Tensiunea arterială joacă un rol esențial în sănătatea organismului, reprezentând forța cu care sângele circulă prin vasele de sânge și ajunge la organe și țesuturi. Când valorile tensiunii arteriale devin prea mari sau prea mici, riscul de apariție a unor probleme serioase de sănătate crește semnificativ. Hipertensiunea arterială este o afecțiune frecventă și periculoasă, adesea denumită „ucigașul tăcut” din cauza faptului că, de multe ori, nu prezintă simptome clare. În acest articol vom analiza când tensiunea arterială devine o amenințare pentru sănătate, ce complicații poate cauza și cum poate fi gestionată pentru a reduce riscurile.
Ce este tensiunea arterială și cum se măsoară?
Tensiunea arterială se măsoară în milimetri de mercur (mm Hg) și este exprimată prin două valori:
- Tensiunea sistolică (valoarea superioară): reprezintă presiunea sângelui în artere atunci când inima pompează sângele în corp.
- Tensiunea diastolică (valoarea inferioară): indică presiunea sângelui în artere în momentele de relaxare dintre bătăile inimii.
Valorile normale ale tensiunii arteriale sunt considerate, de obicei, sub 120/80 mm Hg. Tensiunea arterială ridicată, sau hipertensiunea, este diagnosticată atunci când valorile măsurate depășesc constant 130/80 mm Hg.
Când tensiunea arterială devine periculoasă?
Tensiunea arterială devine o amenințare serioasă pentru sănătate atunci când valorile sale rămân constant ridicate și depășesc nivelul optim de funcționare al sistemului cardiovascular. Cu cât tensiunea arterială este mai ridicată și necontrolată, cu atât riscul de a dezvolta complicații grave este mai mare. Nivelurile de tensiune arterială sunt împărțite, de obicei, în următoarele categorii:
Prehipertensiunea (sistolică 120-139 mm Hg și diastolică 80-89 mm Hg)
Acesta este un stadiu în care valorile sunt mai mari decât cele normale, dar nu suficient de ridicate pentru a fi considerate hipertensiune. Cu toate acestea, prehipertensiunea crește riscul de a dezvolta hipertensiune arterială pe viitor și poate avea efecte negative asupra sănătății.
Hipertensiunea de gradul I (sistolică 140-159 mm Hg și diastolică 90-99 mm Hg )
În această etapă, tensiunea arterială începe să devină o amenințare pentru sănătate, mai ales dacă sunt prezenți și alți factori de risc, cum ar fi obezitatea, diabetul sau fumatul. Hipertensiunea de gradul I necesită monitorizare și schimbări în stilul de viață.
Hipertensiunea de gradul II ( sistolică ≥ 160 mm Hg și diastolică ≥ 100 mm Hg )
Această etapă reprezintă un risc ridicat pentru complicații severe, iar tratamentul medical devine esențial pentru prevenirea deteriorării vaselor de sânge și a organelor. În această fază, medicul poate recomanda medicație pentru a reduce valorile tensiunii arteriale.
Criza hipertensivă (sistolică >180 mm Hg și diastolică >110 mm Hg )
Acest nivel este considerat o urgență medicală și necesită asistență medicală imediată, deoarece riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral sau insuficiență renală este extrem de ridicat. Criza hipertensivă poate provoca simptome severe, precum dureri de cap intense, amețeli, vedere încețoșată și dificultăți de respirație.
Riscurile hipertensiunii arteriale
Hipertensiunea arterială necontrolată sau netratată pe termen lung poate cauza o serie de probleme grave de sănătate care afectează inima, creierul, rinichii și alte organe vitale. Iată câteva dintre cele mai frecvente riscuri:
Boli cardiovasculare
Hipertensiunea arterială este unul dintre principalii factori de risc pentru bolile cardiovasculare, inclusiv pentru infarctul miocardic și insuficiența cardiacă. Presiunea crescută asupra pereților vaselor de sânge poate cauza îngroșarea arterelor și formarea plăcilor de aterom, care îngustează arterele și obstrucționează fluxul sanguin către inimă.
Accident vascular cerebral (AVC)
Creșterea tensiunii arteriale poate duce la ruptura vaselor de sânge din creier, cauzând accident vascular cerebral hemoragic sau la blocarea arterelor care transportă sângele către creier, ceea ce poate duce la accident vascular ischemic. Hipertensiunea este un factor major de risc pentru AVC, iar riscul crește semnificativ odată cu valorile crescute ale tensiunii.
Insuficiență renală
Rinichii joacă un rol important în reglarea tensiunii arteriale, iar hipertensiunea poate deteriora vasele de sânge din rinichi. Acest lucru poate duce la insuficiență renală cronică, o afecțiune care necesită tratament permanent și poate duce la dializă sau chiar transplant de rinichi.
Retinopatie hipertensivă
Hipertensiunea arterială necontrolată poate afecta și vasele de sânge din retină, ducând la retinopatie hipertensivă. Această afecțiune poate cauza probleme de vedere și, în cazuri severe, poate duce la pierderea vederii. Controlul tensiunii arteriale este esențial pentru a proteja sănătatea ochilor.
Tulburări cognitive și demență
Cercetările au arătat că tensiunea arterială ridicată pe termen lung poate afecta funcțiile cognitive și poate crește riscul de demență, în special la persoanele în vârstă. Hipertensiunea poate duce la scăderea fluxului de sânge către creier, ceea ce afectează structura și funcția acestuia pe termen lung.
Cum să menținem tensiunea arterială în limite normale
Prevenirea și controlul hipertensiunii arteriale implică un stil de viață sănătos, monitorizarea regulată a tensiunii și, în unele cazuri, tratament medical. Iată câteva strategii eficiente pentru a menține tensiunea arterială în limite normale:
Adoptarea unei diete echilibrate
Dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) este una dintre cele mai eficiente diete pentru reducerea tensiunii arteriale. Aceasta include consumul de fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe (cum ar fi peștele și puiul) și limitarea consumului de sare, grăsimi saturate și zaharuri adăugate. Sodiul contribuie la retenția de apă și crește volumul de sânge, ceea ce pune presiune asupra vaselor sanguine.
Activitatea fizică regulată
Exercițiile fizice regulate, cum ar fi mersul pe jos, alergarea, înotul sau ciclismul, contribuie la menținerea tensiunii arteriale în limite normale și la îmbunătățirea sănătății inimii. În general, 150 de minute de activitate moderată pe săptămână sunt recomandate pentru menținerea tensiunii arteriale sub control.
Controlul greutății corporale
Excesul de greutate și obezitatea pun presiune suplimentară asupra inimii și cresc riscul de hipertensiune. Menținerea unei greutăți corporale sănătoase prin dietă echilibrată și exerciții fizice regulate poate ajuta la reducerea tensiunii arteriale.
Reducerea consumului de alcool și renunțarea la fumat
Consumul excesiv de alcool și fumatul contribuie semnificativ la creșterea tensiunii arteriale și la riscul de boli cardiovasculare. Limitarea alcoolului la niveluri moderate și renunțarea la fumat sunt măsuri esențiale pentru protejarea sănătății cardiovasculare.
Reducerea stresului și tehnici de relaxare
Stresul poate cauza creșteri temporare ale tensiunii arteriale, iar stresul cronic poate contribui la hipertensiune pe termen lung. Tehnici de relaxare precum meditația, yoga și exercițiile de respirație profundă pot reduce stresul și pot ajuta la controlul tensiunii arteriale.
Monitorizarea regulată a tensiunii arteriale
Monitorizarea periodică a tensiunii arteriale este importantă pentru a detecta eventualele creșteri anormale și pentru a ajusta tratamentul sau stilul de viață, dacă este necesar. Persoanele cu hipertensiune sunt sfătuite să își monitorizeze tensiunea acasă, folosind un tensiometru, și să consulte medicul pentru interpretarea rezultatelor.
Când este necesar tratamentul medical?
În cazul hipertensiunii de gradul I și II, tratamentul medical poate deveni necesar pentru a menține tensiunea arterială sub control. Medicul poate recomanda medicamente antihipertensive, cum ar fi:
- Diuretice: Ajută la eliminarea excesului de sare și apă din organism, reducând volumul de sânge.
- Beta-blocante: Reduc frecvența cardiacă și scad tensiunea arterială.
- Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA): Relaxează vasele de sânge și scad tensiunea.
- Antagoniști ai calciului: Previn contracția intensă a vaselor de sânge, reducând presiunea arterială.
Tratamentul medicamentos trebuie adaptat în funcție de nevoile individuale și monitorizat cu regularitate.
Tensiunea arterială devine o amenințare pentru sănătate atunci când valorile sale depășesc limitele normale și rămân ridicate pe termen lung. Această afecțiune, adesea asimptomatică, poate cauza probleme grave dacă nu este gestionată corespunzător. Un stil de viață sănătos, monitorizarea periodică și, în caz de nevoie, tratamentul medical adecvat sunt esențiale pentru menținerea tensiunii arteriale sub control și pentru protejarea sănătății cardiovasculare pe termen lung.
