Te doare genunchiul la fiecare scară urcată, dar tot amâni să mergi la medic, convinsă că e „de la vreme”? De multe, în spate e vorba de gonartroză, adică artroză la genunchi. Îți explic, pe românește, de ce apare durerea și ce opțiuni reale de tratament există, de la cele mai blânde până la operație.
Ce se întâmplă, de fapt, în genunchi când apare gonartroza
Genunchiul e o articulație mare, care cară toată greutatea corpului. Între oase există cartilaj, un fel de burete neted și elastic, care permite alunecarea fără frecare. Când apare gonartroză, acest cartilaj începe să se subțieze și să se deterioreze.
Organismul încearcă să repare zona, dar nu prea mai are cu ce. Apar mici excrescențe osoase la marginea articulației, se schimbă forma genunchiului, iar mișcarea nu mai este lină. Lichidul care unge articulația își schimbă și el calitatea, devine mai puțin eficient.
Durerea apare pentru că osul de sub cartilaj este bogat în terminații nervoase, iar când nu mai e bine protejat, orice pas se simte. În plus, se poate instala o inflamație a membranei din jurul genunchiului. Asta explică zilele în care se umflă, se încinge și parcă nu mai poți îndoi piciorul.
Factorii de risc cei mai frecvenți sunt vârsta, kilogramele în plus, munca fizică intensă, sporturile cu impact mare, traumatismele vechi (rupturi de menisc, ligamente) și uneori moștenirea genetică. La redacție am observat multe cititoare care scriu că durerea „a pornit” după un concediu cu multe urcat scări sau după mutat mobilă.
Cum îți dai seama că nu e doar o durere trecătoare
Una e să te doară genunchiul o zi, după ce ai stat ghemuită să speli baia, și alta e să te doară luni la rând. Semnul clasic este durerea care apare la efort și cedează parțial la repaus, dar revine imediat ce te miști din nou.
Poate observi că dimineața „îți ia câteva minute” până îți intră genunchiul în ritm. Sau că te ustură la coborât scări, la așezat pe scaun și la ridicat din pat. Uneori genunchiul scârțâie sau pocnește, alteori se umflă vizibil după o zi mai aglomerată.
Merită să mergi la medic dacă observi una sau mai multe dintre situațiile de mai jos:
- durerea persistă de câteva săptămâni, chiar dacă ai redus efortul
- genunchiul se umflă sau se încinge frecvent
- îți este dificil să te așezi sau să te ridici de pe scaun
- ai senzația că „fuge” genunchiul sau îți pierde stabilitatea
- durerea te trezește uneori noaptea
Primul pas poate fi medicul de familie, care te îndrumă apoi către ortoped sau reumatolog. De obicei, diagnosticul se pune pe baza discuției, a consultului și a unei radiografii de genunchi în ortostatism (în picioare). Uneori se recomandă și analize de sânge sau alte investigații, pentru a exclude alte boli.
Ce opțiuni de tratament există fără operație
Tratamentul urmărește două lucruri mari: să reducă durerea și să încetinească degradarea articulației. Nu există pastilă magică, dar combinația de măsuri bine alese poate schimba mult felul în care te miști zi de zi.
În primul rând, greutatea. Fiecare kilogram peste limita ta pune presiune directă pe genunchi. Chiar și o scădere modestă poate diminua durerile. Nu e nevoie de diete drastice, ci de reglaje mici și constante: porții puțin mai mici, mai multe legume, mai puține băuturi îndulcite.
Al doilea pilon este mișcarea, dar aleasă cu grijă. Mișcarea potrivită nu strică genunchiul, îl ajută. Kinetoterapeutul îți poate arăta exerciții care întăresc musculatura coapsei și a feselor, astfel încât genunchiul să fie mai bine „susținut”.
De regulă, sunt bine tolerate:
- mersul pe teren drept, în ritm moderat
- bicicleta staționară cu șa suficient de înaltă
- înotul sau gimnastica în apă
- exercițiile la saltea pentru coapse și fesieri, fără sărituri
- stretching blând pentru mușchii picioarelor
În perioadele de puseu dureros, medicul poate recomanda antiinflamatoare sau analgezice, fie sub formă de pastile, fie geluri și unguente locale. Acestea se iau pe durate limitate, la indicația medicului, mai ales dacă ai și alte probleme de sănătate (stomac, tensiune, rinichi).
Există și suplimente alimentare pentru articulații, cu glucozamină, condroitină, colagen sau combinații de plante. Studiile arată rezultate variabile, dar unele persoane spun că le simt ajutorul, mai ales în formele ușoare. Important este să le privești ca pe un plus, nu ca pe singura linie de apărare.
O altă variantă sunt infiltrațiile în genunchi, făcute de medic, cu substanțe speciale. Cele mai folosite sunt cu corticosteroid (scad inflamația) și cu acid hialuronic (îmbunătățește „ungerea” articulației). Mai există și infiltrații cu plasmă îmbogățită în trombocite, despre care probabil ai tot auzit. Efectul lor poate dura de la câteva săptămâni la câteva luni, depinde de stadiul bolii și de organism.
Completarea planului o fac ședințele de fizioterapie: curenți, laser, ultrasunete, căldură locală. La multe femei ajută la relaxarea mușchilor, reducerea durerii și îmbunătățirea mobilității. Unele proceduri sunt decontate de Casa de Asigurări, altele se plătesc, de aceea merită să întrebi concret la clinica unde mergi.
Când se ajunge la operație și la proteză de genunchi
Nu toate cazurile ajung la operație. Dar când durerea e aproape permanentă, tratamentele de mai sus nu mai ajută suficient, iar mersul normal devine o provocare, medicul poate vorbi cu tine despre artroplastie, adică montarea unei proteze de genunchi.
Intervenția presupune înlocuirea suprafețelor articulare deteriorate cu componente artificiale din metal și plastic special. Ideea este să readucă o suprafață netedă între oase, care să permită din nou mișcarea fără frecare dureroasă. Operația este ultima opțiune, nu prima, și se decide după o discuție serioasă cu ortopedul.
De obicei, spitalizarea durează câteva zile. Mersul cu ajutor (cadru sau cârje) începe foarte repede, uneori chiar a doua zi. Recuperarea completă poate dura câteva luni, cu kinetoterapie constantă. Femeile care au trecut prin asta povestesc frecvent că cele mai mari schimbări apar în calitatea somnului și în libertatea de a merge fără să numere fiecare pas.
Proteza nu îți dă înapoi genunchiul de la 20 de ani, dar poate reda o viață activă fără dureri chinuitoare. Există, totuși, riscuri și posibile complicații, de aceea momentul intervenției se stabilește individual, ținând cont de vârstă, nivelul de activitate, alte boli și sprijinul pe care îl ai acasă după operație.
Ce poți face tu, în viața de zi cu zi, ca să ții durerea sub control
Imaginează-ți o seară de vineri: vii cu două plase grele de la supermarket, copilul te așteaptă la etajul 4, liftul iar nu merge. Aici se decide dacă genunchiul tău se revoltă sau nu peste două ore. Poți urca o dată, mai încet, și te întorci pentru a doua plasă, în loc să cari totul dintr-un foc.
Micile strategii contează. Împarte greutățile în sacoșe mai mici, folosește trollerul de cumpărături, poartă încălțăminte cu talpă comodă și evită tocurile subțiri în zilele în care știi că vei merge mult. O genunchieră elastică poate da senzația de stabilitate în perioadele dureroase, dar alege una potrivită și nu o purta non-stop fără sfatul medicului.
La birou, încearcă să nu stai ore întregi cu genunchii îndoiți la 90 de grade. Ridică-te din oră în oră, plimbă-te un minut pe hol, întinde ușor picioarele. Acasă, înainte de culcare, câteva mișcări blânde din poziție întinsă pot ajuta: îndoire și întindere lentă a genunchiului, mișcări de glisare a călcâiului pe saltea.
Și încă ceva: ai răbdare cu tine. Gonartroza este o boală de cursă lungă, nu un episod scurt. Rezultatele nu apar peste noapte, dar o combinație de tratament bine ales, mișcare adaptată și mici schimbări în program poate face diferența între „mă doare la fiecare pas” și „mai am zile bune și pot să-mi văd de viață”.
Întrebări frecvente
Cum se pune diagnosticul de gonartroză?
Medicul pornește de la discuție și examinarea genunchiului, apoi recomandă de obicei radiografie în picioare. Uneori sunt necesare analize de sânge sau alte investigații pentru a exclude alte cauze ale durerii, dar radiografia rămâne baza.
Se vindecă vreodată artroza la genunchi?
Cartilajul distrus nu poate fi refăcut complet, dar poți încetini evoluția și poți reduce mult durerea. În stadii avansate, proteza de genunchi poate schimba radical calitatea vieții, însă boala în sine rămâne o afecțiune cronică.
Ce fel de mișcare e recomandată dacă am artroză la genunchi?
Sunt preferate activitățile cu impact mic: mers pe teren drept, înot, bicicletă staționară, exerciții la saltea și în apă. Evită săriturile, alergarea pe asfalt și urcatul excesiv de scări. Un kinetoterapeut te poate ajuta cu un program personalizat.
Poate că durerea de genunchi pare acum doar încă un lucru pe lista lungă de griji, dar corpul îți trimite un semnal. Nu înseamnă că trebuie să renunți la mișcare și la planuri, ci să le adaptezi. Cu un medic bun alături și cu câteva obiceiuri noi, genunchiul poate redeveni partenerul tău, nu inamicul.
Acest articol are rol informativ și nu înlocuiește consultul medical. Pentru un diagnostic corect și un plan de tratament adaptat ție, discută cu medicul de familie, cu un ortoped sau cu un reumatolog.
