Aciditatea gastrică este o problemă comună care afectează un număr mare de persoane la nivel global. Această afecțiune este caracterizată de o senzație de arsură sau disconfort în zona stomacului și a esofagului, cauzată de excesul de acid gastric.
Ce este aciditatea gastrică?
Aciditatea gastrică, cunoscută și sub denumirea de reflux gastroesofagian sau arsuri la stomac, apare atunci când acidul produs în stomac ajunge în esofag, cauzând iritații și disconfort. În mod normal, stomacul produce acid clorhidric pentru a descompune alimentele și a facilita digestia. Când acest acid depășește nivelul necesar, sau când mușchiul de la baza esofagului (sfincterul esofagian inferior) nu funcționează corect, acidul poate ajunge în esofag, generând senzația de arsură.
Cauzele acidității gastrice
Aciditatea gastrică poate fi provocată de o varietate de factori, de la alimente și băuturi până la anumite obiceiuri de viață. Iată câteva dintre cele mai frecvente cauze:
1. Alimentele acide și picante
Consumul de alimente bogate în acizi (cum ar fi citricele, roșiile și produsele pe bază de oțet) poate agrava aciditatea gastrică. Alimentele picante, precum ardeii iuți și condimentele intense, stimulează secreția de acid gastric, crescând riscul de reflux acid.
2. Băuturile carbogazoase și cofeinizate
Băuturile carbogazoase, cum sunt sucurile acidulate, dar și cele cofeinizate (cafeaua, ceaiul negru) contribuie la relaxarea sfincterului esofagian inferior, permițând astfel acidului gastric să urce în esofag. În plus, cofeina stimulează producția de acid în stomac, crescând astfel probabilitatea de arsuri.
3. Stresul și anxietatea
Stresul și anxietatea au fost asociate cu un risc crescut de aciditate gastrică. În momentele de stres, organismul produce mai mult cortizol, ceea ce poate favoriza secreția de acid gastric. De asemenea, stresul poate modifica peristaltismul intestinal, ceea ce afectează digestia și poate amplifica senzația de arsuri.
4. Mesele copioase și alimentele grase
Mesele bogate în grăsimi și proteine necesită o perioadă mai lungă de digestie, ceea ce înseamnă că stomacul va produce mai mult acid pentru a descompune aceste alimente. De asemenea, grăsimile încetinesc golirea stomacului, ceea ce crește riscul de aciditate gastrică.
5. Consumul de alcool și fumatul
Alcoolul și fumatul au un efect iritant asupra mucoasei gastrice și contribuie la slăbirea sfincterului esofagian inferior, facilitând refluxul acid. De asemenea, alcoolul stimulează secreția de acid, iar fumatul reduce producția de salivă, care ajută la neutralizarea acidului din esofag.
6. Anumite medicamente
Unele medicamente pot declanșa sau agrava aciditatea gastrică. Printre acestea se numără antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofenul și aspirina, care irită mucoasa stomacului, și antidepresivele, care pot relaxa sfincterul esofagian inferior.
7. Afecțiunile de sănătate preexistente
Anumite afecțiuni, precum hernia hiatală și gastropareza, pot provoca reflux acid și aciditate gastrică. Hernia hiatală apare atunci când o parte a stomacului urcă prin diafragmă și ajunge în piept, ceea ce slăbește sfincterul esofagian și favorizează refluxul acid. Gastropareza, o afecțiune în care stomacul se golește mai încet decât normal, predispune la acumularea de acid gastric.
Simptomele acidității gastrice
Simptomele acidității gastrice pot varia de la persoană la persoană, dar în general includ senzații specifice care pot afecta activitățile zilnice și calitatea vieții. Iată câteva dintre cele mai frecvente simptome:
1. Arsuri la stomac
Arsurile la stomac sunt cel mai comun simptom al acidității gastrice. Acestea sunt resimțite ca o senzație de arsură sau disconfort în partea superioară a abdomenului și pot iradia în piept. În cazurile severe, arsurile se pot răspândi până în gât, provocând o senzație de arsură în spatele sternului.
2. Refluxul acid
Refluxul acid apare atunci când acidul gastric urcă în esofag, provocând un gust amar sau acru în gură. Această senzație poate fi accentuată după mese sau în poziție culcată și poate provoca iritații în esofag.
3. Senzația de balonare și disconfort abdominal
Acumularea de acid gastric poate provoca balonare și disconfort în zona abdominală. Acest simptom este adesea asociat cu senzația de stomac plin sau de greutate în abdomen, chiar și după mese mici.
4. Râgâielile frecvente
Râgâielile frecvente sunt o modalitate prin care corpul încearcă să elimine gazele acumulate în stomac. În cazul acidității gastrice, râgâielile pot fi însoțite de reflux acid și de o senzație de arsură în esofag.
5. Greața
Greața poate fi un simptom al acidității gastrice, mai ales după o masă copioasă. De asemenea, în cazuri severe, aciditatea poate provoca chiar vărsături.
6. Dificultăți la înghițire (disfagie)
Inflamația esofagului cauzată de acidul gastric poate duce la disfagie, dificultate la înghițirea alimentelor. Această iritație poate determina apariția senzației de blocaj în gât sau piept în timpul înghițirii.
Prevenția acidității gastrice
Prevenirea acidității gastrice implică o combinație de măsuri dietetice și de stil de viață care ajută la reducerea producției de acid și la prevenirea refluxului gastroesofagian.
1. Adoptarea unei diete echilibrate
O dietă bogată în legume, fructe și alimente neprocesate ajută la menținerea unui pH echilibrat în stomac. Alimentele acide și picante ar trebui limitate sau evitate, la fel și alimentele grase, care încetinesc digestia. De asemenea, este important să se consume alimente ușoare și să se evite porțiile mari.
2. Evitarea băuturilor carbogazoase și a cofeinei
Reducerea consumului de băuturi carbogazoase și cofeinizate poate ajuta la prevenirea refluxului acid. În schimb, se recomandă consumul de apă plată și ceaiuri din plante (cum ar fi ceaiul de mușețel, care are efect calmant asupra mucoasei gastrice).
3. Evitarea alcoolului și renunțarea la fumat
Alcoolul și tutunul sunt factori declanșatori majori ai acidității gastrice și trebuie evitați. Fumatul nu doar că slăbește sfincterul esofagian, dar reduce și producția de salivă, care ajută la neutralizarea acidului gastric.
4. Gestionarea stresului
Stresul este un factor important care poate contribui la creșterea acidității gastrice. Activitățile de relaxare, cum ar fi meditația, yoga, exercițiile de respirație și sportul moderat, pot reduce nivelul de stres și ajută la reglarea producției de acid gastric.
5. Adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase
Este recomandat ca mesele să fie mici și frecvente, mai degrabă decât mese mari și rare. De asemenea, este indicat să se mănânce cu cel puțin 2-3 ore înainte de culcare, pentru a evita refluxul acid în timpul nopții. Mestecarea corectă a alimentelor și mâncatul încet sunt, de asemenea, utile pentru o digestie sănătoasă.
6. Păstrarea unei poziții corecte după mese
După mese, este indicat să se evite poziția culcată pentru a preveni refluxul acid. O postură dreaptă ajută la menținerea acidului gastric în stomac. Dacă este necesar să se stea întins, ridicarea ușoară a capului și a toracelui poate reduce refluxul acid.
7. Consultarea unui medic pentru un plan personalizat de prevenție
Dacă aciditatea gastrică este o problemă recurentă, este recomandat să se consulte un medic pentru un plan de prevenție adaptat. Medicul poate recomanda investigații suplimentare și medicamente pentru a reduce aciditatea gastrică și pentru a proteja mucoasa esofagului.
